ROMANIA IN PROCESUL DE ADOPTARE A ACQUIS-ULUI IN DOMENIUL

LIBEREI CIRCULATII A PERSOANELOR

Dupa Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care s-a luat decizia extinderii Uniunii catre sudul, centrul si estul Europei, procesul de armonizare legislativa, pâna atunci limitat la domeniile pietei interne, s-a extins asupra întregului acquis comunitar, în acelasi timp accelerându-se ritmul armonizarii. De asemenea, Consiliul European de la Luxemburg si-a adus o contributie majora la definirea unei maniere sistematice de aliniere a legislatiei tarilor candidate la legislatia Uniunii Europene, prin lansarea unui exercitiu de examinare analitica (screening) a preluarii si aplicarii acquis-ului comunitar.

Statele candidate trebuie sa integreze în dreptul lor intern, sa negocieze acolo unde nu pot accepta direct sau fara o perioada de gratie, sa transpuna si sa armonizeze legislatia nationala cu acquis-ul comunitar înainte de aderarea la Uniune. Exceptiile si derogarile de la acquis se acorda doar în circumstante exceptionale si sunt limitate ca scop. Uniunea s-a angajat sa mentina acquis-ul comunitar în integralitatea sa si sa-l dezvolte. Nu exista optiunea revenirii asupra acestui angajament. În procesul de pregatire pentru aderarea noilor state membre, Comunitatea examineaza în prezent, împreuna cu statele candidate, în ce masura legislatiile lor sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquisului comunitar presupune, atât armonizarea legislatiei, cât si constructia

institutionala menita sa asigure implementarea acestuia.

1. Politica în domeniul vizelor

a) Armonizarea legislativa

România a facut progrese semnificative în alinierea la politica de vize a UE. Conditiile si criteriile de obtinere a vizei au fost specificate în Normele metodologice de implementare a Legii privind regimul strainilor în România nr. 123/2001 (Hotarârea Guvernului nr. 476/2001) si în instructiunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului de Interne si Ministerului Muncii publicate în data de 29 mai 2001. Conditii deosebit de stricte sunt aplicate cetatenilor a 86 de tari cu înalte tendinte de migrare.

În domeniul armonizarii „listei pozitive” a Uniunii Europene cu cea a României (anexa I a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001, amendat prin Regulamentul Consiliului nr. 2414/2001), au fost transmise proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor statelor din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador, Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua, Paraguay, Salvador, Uruguay, Vatican si Venezuela. Statele enumerate sunt cuprinse în „lista pozitiva” a Uniunii Europene, dar nu si în cea a României. Aceasta înseamna ca România va trebui sa încheie cât mai repede acorduri cu aceste tari si sa înlesneasca circulatia cetatenilor acestor tari pe teritoriul

României.

În ceea ce priveste „lista negativa”, diferenta între anexa II a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001 si lista similara a României priveste Federatia Rusa, Ucraina, Macedonia, Iugoslavia, Turcia si Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile Federatiei Ruse si Ucrainei si urmeaza a fi semnate.

Recomandarile pe termen scurt si mediu în alinierea la politica de vize a UE catre România sunt ca aceasta trebuie sa continue actiunile, în special în vederea introducerii obligativitatii vizei pentru tarile cu un înalt potential de migratie.

Desi, de facto , Instructiunile Consulare române concorda cu Instructiunile Consulare Comune, implementarea de jure a acestora se va face în momentul aderarii.

b) Capacitatea administrativa

Capacitatea administrativa de implementare a politicii în domeniul vizelor în România este asigurata de Ministerul de Interne si de Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de viza sunt trimise de

misiunile diplomatice Centrului National pentru Vize, care ia decizia finala asupra eliberarii vizei. Cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de migrare sunt trimise, pentru o verificare suplimentara si Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie din Ministerul de Interne.

2. Controlul frontierelor si migratia

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

Progrese semnificative au fost facute în alinierea cu acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe. În iunie 2001 au fost adoptate doua ordonante de urgenta, una privind frontiera de stat a României (Ordonanta de Urgenta nr. 105/2001) si alta privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera (Ordonanta de Urgenta nr. 104/2001).

Acestea aliniaza legislatia româneasca din domeniu cu cea similara a statelor membre UE. Ordonanta privind Politia de Frontiera stabileste o noua structura organizatorica si un nou cadru pentru cooperarea între Politia de Frontiera si alte agentii. Tot în anul 2001 au fost schimbate pasapoartele existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare.

Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare în domeniu, România trebuie sa înceapa pregatirile pentru participarea la zona Schengen si sa dezvolte un Plan de Actiune Schengen. Totodata, este nevoie de o îmbunatatire a cooperarii între agentii în ceea ce priveste gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a coruptiei trebuie sa fie intensificate.

În privinta migratiei, România a încheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre cu exceptia Angliei si Portugaliei. Aceste acorduri sunt toate în vigoare, cu exceptia acordurilor cu Finlanda si Irlanda care au fost semnate dar nu si ratificate. În plus, 6 acorduri de readmisie cu tari candidate sunt în vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Slovenia, Ungaria si Bulgaria). Exista si acorduri cu Elvetia, India, Croatia si Moldova. De asemenea, România a renegociat acordurile de readmisie cu Suedia, Slovenia si Ungaria pentru a le alinia cu recomandarile si standardele UE relevante. Totusi, posturile de la frontiera nu sunt înca conectate on-line cu baza de date centrala privind imigratia, ceea ce face greu de tinut o evidenta a fenomenului migratiei.

3. Problemele legate de azil

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

Prin Legea nr. 323/2001 privind regimul refugiatilor în România a fost eliminat al doilea apel în cazul procedurilor accelerate si a procedurilor la frontiera pentru conformitate cu prevederile constitutionale. Aceste modificari vizeaza numai conformitatea cu cadrul legislativ intern, mentinând conformitatea cu acquis-ul comunitar în materie.

Prin ordin comun al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor Externe a fost adoptata procedura privind reunificarea familiei (Ordinul 213/A/2918/2002). Noua legislatie si noile proceduri în vigoare sunt în deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene în materie de azil, cu exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a acesteia.

De asemenea, dupa intrarea în vigoare a Hotarârii Guvernului nr.1191/2002 au fost derulate activitati în vederea integrarii socioprofesionale a refugiatilor, prin compartimentul special înfiintat în acest scop, Oficiul National pentru Refugiati (ONR).

4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a elaborat si publicat în luna martie 2002, brosura “Directivele sectoriale si directivele sistemului general ale Uniunii Europene privind recunoasterea calificarilor profesionale’’, ce include si lista profesiilor reglementate în România, precum si institutiile care au responsabilitati în recunoasterea calificarilor profesionale. Asa cum am amintit deja, domeniul acesta, care trateaza la nivel general si la nivel sectorial recunoasterea diverselor calificari profesionale precum cele de medic, farmacist, avocat, arhitect, asistent medical etc. face obiectul capitolului privind libera circulatie a serviciilor unde vor fi tratate în detaliu fiecare din profesiile amintite si vor fi analizate stadiul armonizarii legislative si capacitatea institutionala si administrativa a României de implementare a acquis-ului comunitar în domeniu.

5. Circulatia fortei de munca

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

În acest domeniu România a înregistrat unele progrese în domeniul permiselor de munca pentru cetatenii straini, dar este necesara continuarea alinierii legislatiei în domeniul lucratorilor migranti si a familiilor lor.

România a încheiat o serie de acorduri cu tarile UE privind circulatia fortei de munca si a initiat negocieri cu alte tari în vederea încheierii unor noi acorduri bilaterale, pe lânga cele deja existente. Prin aceste instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat al lucratorilor români pe piata europeana a fortei de munca.

În vederea alinierii sistemului informatic al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) la standardele europene ale serviciilor publice de ocupare (EURES) din Uniunea Europeana, a fost semnat contractul pentru implementarea unui sistem informatic integrat, sistem ce va functiona din septembrie 2002. Cu acest sistem, ANOFM poate intra în contact direct (electronic) cu orice baze de date sau sistem informatic existent la nivel european, aceasta constituind pregatirea participarii ANOFM la reteaua EURES.

6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

Dezvoltarea capacitatii administrative si institutionale în vederea aplicarii regulilor comunitare de coordonare a sistemelor de asistenta sociala constituie o prioritate pentru toate institutiile implicate: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Au fost definite competentele pentru unele dintre institutiile implicate în sensul mentionarii atributiilor referitoare la aplicarea regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala pe categorii de prestatii.

Au fost aduse modificari Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, iar în mai 2002 a fost adoptata Legea privind acordarea asistentei medicale în România cetatenilor straini în baza acordurilor, întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate în domeniul sanatatii, la care România este parte. Aceasta ultima lege asigura cadrul legislativ pentru acordarea serviciilor medicale de catre institutiile sanitare publice si decontarea serviciilor acordate din Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate, la tarifele prevazute pentru cetatenii români asigurati. Modificarile au fost necesare pentru clarificare unor aspecte legate de procesul de pregatire pentru aderare la UE, care include pregatirea pentru aplicarea Regulamentului 1408/71 CEE referitor la aplicarea sistemelor de asistenta sociala a angajatilor, lucratorilor independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza în interiorul comunitatii si a Regulamentului 574/72 CEE care stabileste modalitatea de aplicare a Regulamentului 1408/71 CEE. În vederea viitoarei coordonari a sistemelor de securitate sociala, România trebuie sa dezvolte structurile administrative si sa instruiasca personalul necesar.

7. În perspectiva

În ultimii ani, în domeniul liberei circulatii a persoanelor, România a adoptat acte normative care transpun prevederi comunitare referitoare la regimul strainilor. Au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Acordurilor încheiate între Guvernul României si guvernele altor state privind schimbul de lucratori sezonieri si stagiari si sederea temporara în scopul angajarii lucratorilor români pe teritoriul altor state. Acte normative adoptate de România privind libera circulatie a persoanelor:

-         Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor în România (M. Of. nr. 168/03.04.2001);

-         Ordonanta Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Portugheze privind sederea temporara în scopul angajarii lucratorilor români pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.01.2001);

-         Ordonanta Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.08.2001);

-         Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene asupra cetateniei, adoptata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 (M. Of. nr. 490/09.07.2002).

Pe termen scurt România are ca prioritati:

-         participarea deplina la sistemul de informatii Schengen;

-         alinierea progresiva la legislatia si practica UE în materie de vize.

-         continuarea alinierii la legislatia si practica UE în materie de stabilire a persoanelor;

-         continuarea alinierii la legislatia si practica UE în domeniul initiativei private;

-         continuarea alinierii la legislatia si practica UE în domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a   regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala;

-         dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state privind mobilitatea fortei de munca.

// Sursa: Justiţie şi Afaceri Interne, Centrul de Resurse Juridice, România, 2004
http://www.crj.ro/publicatii.php