1. Acceptarea acquis-ului comunitar

România acceptă în întregime acquis-ul comunitar în vigoare la data de 31 decembrie 1999, nu solicită nici o perioadă de tranziţie sau derogare şi declară că va fi în măsură să aplice în întregime, la data aderării, acest acquis. România este pregătită să examineze în continuare dezvoltarea acquis-ului şi să informeze sistematic Conferinţa pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislaţia şi măsurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis ori, acolo unde nevoia o va cere, cu privire la dificultăţile care ar putea apare în transpunerea noului acquis. România face trimitere, cu privire la acest capitol, la informaţiile furnizate în cursul procesului de examinare analitică şi este de acord cu continuarea transmiterii acestora continuă către statele membre ale Uniunii Europene.

România şi-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteză de lucru pentru încheierea pregătirilor de aderare la Uniunea Europeană.

Ca viitor stat membru al U.E. România este pe deplin conştientă de rolul pe care îl vor juca serviciile sale vamale în controlul exercitat la graniţa vamală externă a U.E. Prin urmare, au fost întreprinse deja o serie de acţiuni menite să contribuie atât la realizarea unei armonizări depline a reglementărilor vamale - înainte de aderarea oficială a României la U.E. Se acţionează continuu pentru dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţii vamale române de a proteja interesele economice, sociale şi culturale ale României şi Statelor Membre ale Uniunii Europene.

2. România a încheiat procesul de creare a instituţiilor şi organismelor administrative necesare pentru implementarea acquis-ului; până la data aderării la Uniunea Europeană sunt necesare numai consolidarea, reorganizarea şi perfecţionarea structurilor administrative existente, pentru a permite aplicarea eficientă a acquis-ului în domeniul vamal.

3. Procesul de examinare analitică a preluării şi aplicării de către România a acquis-ului comunitar a evidenţiat nivelul ridicat de armonizare a legislaţiei în domeniul vamal.

4. Prevederile Codului Vamal (Legea nr. 141/1997) şi ale Regulamentului de aplicare a Codului Vamal (Hotărârea Guvernului nr. 626/1997) sunt armonizate în cea mai mare parte cu legislaţia vamală comunitară, punerea în practică a acestora făcându-se în mod unitar. Nu există deosebiri de aplicare faţă de legislaţia comunitară în ceea ce priveşte utilizarea nomenclaturii tarifare, informaţiile tarifare obligatorii, regulile de origine, valoarea în vamă, procedurile şi regimurile vamale la import şi export, tranzitul, antrepozitul vamal, documentul administrativ unic, datoria vamală.

România utilizează nomenclatura combinată ca bază a Tarifului vamal de import. Modificările anuale ale nomenclaturii combinate sunt introduse prin hotărâri ale Guvernului României.

România a demarat în luna septembrie 1999 activitatea de elaborare a Tarifului vamal naţional integrat, având aceleaşi principii şi acelaşi format cu Tariful Integrat Comun (TARIC). Se estimează ca acest instrument să devină utilizabil în formă tipărită la sfârşitul anului 2000, urmând să devină ulterior operaţional şi din punct de vedere informatic.

5. Demersurile României privind aderarea la Convenţia de Tranzit Comun şi la Convenţia referitoare la simplificarea formalităţilor în comerţul cu mărfuri au început în anul 1994, prin înaintarea către Comisia Europeană a cererii de interconectare a sistemelor de tranzit ale României şi Comunităţii Economice Europene. Începând de la 10 februarie 2000 prevederile referitoare la activitatea de tranzit comun sunt aplicate în întreg sistemul vamal român, respectiv în toate birourile vamale cu activitate rutieră Romaniei. Până la sfârşitul anului 2000 România va generaliza aplicarea prevederilor Convenţiei de tranzit comun şi pentru mărfurile transportate pe cale ferată. Sistemul Integrat Informatic Vamal Român este compatibil cu Noul Sistem Informatic Comunitar de Urmărire a Tranzitului (N.C.T.S. - New Computerised Transit System).

România este, de asemenea, parte contractantă la Convenţia TIR şi la Convenţia ATA.

6. Pentru accentuarea armonizării principalelor acte normative ale administraţiei vamale (Codul vamal şi Regulamentul de aplicare al acestuia) a fost aprobată şi se aplică în prezent procedura simplificată de vămuire la domiciliu pentru operaţiunile de export, import şi perfecţionare activă (atât cu suspendarea încasării taxelor vamale, cât şi cu restituirea acestora) .

Sunt în curs de elaborare procedurile simplificate de vămuire prin depunerea declaraţiei vamale incomplete, precum şi procedura de vămuire la domiciliu pentru mărfurile plasate sub celelalte regimuri vamale.

Până la momentul aderării România va urmări aplicarea procedurilor simplificate pentru cca. 60 % din totalul operaţiunilor vamale cu asigurarea respectării riguroase a legislaţiei şi a încasării taxelor şi drepturilor vamale datorate.

7. În materie de reguli de origine, legislaţia română este total armonizată cu legislaţia U.E. România este integrată în sistemul de cumul pan-european.

Legislaţia românească în domeniul regulilor de origine nepreferenţială conţine prevederi similare celor cuprinse în Codul vamal comunitar şi preia parţial prevederile existente în Regulamentul vamal comunitar. Odată cu adoptarea de noi reguli de origine ne-preferenţială, care va fi realizată în cadrul Comitetului Tehnic pe probleme de origine al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (O.M.C.), autorităţile române vor adopta modificările necesare pentru preluarea şi aplicarea integrală a acestora.

Totodată, România aplică acelaşi sistem de evaluare în vamă a mărfurilor cu cel existent în Uniunea Europeană, bazat pe Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (G.A.T.T .).

8. În România nu există în momentul de faţă o procedură adecvată care să permită intervenţia autorităţilor vamale în situaţia derulării operaţiunilor vamale cu mărfuri contrafăcute sau pirat. De aceea, autoritatea vamală română a iniţiat proiectul “Legii privind măsurile pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”, armonizat cu reglementările comunitare în domeniu şi cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în secţiunea a IV-a a Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ (T.R.I.P.S.).

9. În privinţa zonelor libere legislaţia vamală română a preluat în cea mai mare parte prevederile comunitare. De asemenea prevederi referitoare la zonele libere se regăsesc în Legea 84/1992 privind regimul zonelor libere.

România solicită un aranjament tehnic referitor la includerea- la data aderării- a zonelor libere ce vor funcţiona pe teritoriul său în anexa nr. 108 a Reglementării CEE nr. 2454/1993 privind aplicarea Codului Vamal Comunitar, recunoscând implicit aplicarea regulilor comunitare în materie.

10. Referitor la regimul de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare, cadrul legislativ existent în România este armonizat cu reglementările comunitare în acest domeniu. România face parte din Aranjamentul de la Wassenaar, Grupul Furnizorilor Nucleari şi Grupul Australia. De asemenea, se aplică liniile directoare şi listele de control ale Regimului de Control al Tehnologiilor pentru Rachete. Listele naţionale se actualizează periodic, în urma hotărârilor adoptate în cadrul regimurilor internaţionale de control al exporturilor şi în baza deciziilor Consiliului Uniunii Europene.

11. În privinţa cotelor tarifare, România a eliminat din 1998 toate restricţiile cantitative la export sau alte măsuri cu efect echivalent celor cantitative. La import acestea au fost eliminate încă din 1992. În prezent activitatea desfăşurată de către Ministerul Industriei şi Comerţului pentru administrarea unor contingente tarifare la import se referă exclusiv la utilizarea concesiilor convenite prin diverse acorduri internaţionale (multilaterale sau bilaterale).

În conformitate cu legislaţia naţională în vigoare Guvernul României, la propunerea Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Industriei şi Comerţului, poate aproba, nelimitat sau în cadrul unor contingente reduceri sau exceptări de taxe vamale cu caracter temporar, care se aplică în mod nediscriminatoriu pentru toţi operatorii economici, indiferent de ţara de provenienţă a mărfurilor. Există diferenţe între sistemul de gestionare a contingentelor tarifare în România faţă de cel existent în U.E., acestea urmând să dispară la data aderării.

Regimul scutirilor de la plata taxelor vamale respectă obligaţiile asumate de România prin acordurile şi convenţiile internaţionale. Principiile pe care se bazează regimul scutirilor de taxe vamale sunt în conformitate cu practica Uniunii Europene, armonizarea completă urmând a se realiza la momentul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană.

12. România subliniază faptul că un progres esenţial în facilitarea relaţiilor cu comunitatea comercială s-a realizat prin crearea într-un timp scurt a unui sistem informatic integrat vamal, care permite prelucrarea operativă a cca. 90 % din declaraţiile vamale. O astfel de realizare se constituie într-un instrument de bază la dispoziţia autorităţii vamale române pentru centralizarea şi prelucrarea informaţiilor referitoare la statistica de comerţ exterior (prin integrarea conceptelor EUROSTAT), supravegherea tranzitelor, colectarea şi încasarea drepturilor vamale, mediul de afaceri etc.- reprezentând informaţii necesare întăririi capacităţii instituţionale de implementare a acquis-ului comunitar.

România este conştientă de faptul că dezvoltarea sistemului informatic integrat vamal, preluarea şi implementarea în acesta a noului sistem informatic comunitar de urmărire a tranzitului, preluarea în sistem a tarifului integrat comunitar, optimizarea comunicaţiilor, precum şi asigurarea protecţiei datelor din acest sistem va presupune în perioada de până la momentul aderării angajarea unor resurse financiare proprii importante, alături de asistenţa financiară acordată de U.E.

13. România a întreprins acţiuni menite să pregătească din punct de vedere logistic şi tehnic serviciile sale vamale pentru o implementare eficientă a sarcinilor care îi revin ca viitor stat membru al U.E. În acest context o prioritate deosebită o constituie securizarea frontierelor de Nord şi Est, care vor fi dotate cu echipamente moderne de detecţie şi control (mijloace fixe şi mobile cu raze Roentgen pentru efectuarea controlului fizic nedistructiv, sisteme de gestionare a consemnelor, etc.). Pentru realizarea acestor obiective, România va aloca importante resurse financiare proprii şi fonduri provenind din asistenţa pe care o primeşte din partea Uniunii Europene. Aceste finanţări vor fi completate printr-un împrumut de la Banca Mondială, conform proiectului care se va derula până în anul 2003. Concomitent, se va asigura finalizarea celor peste 45 de obiective de investiţii (sedii de birouri vamale, modernizarea celor existente, dotări, etc.) care vor fi realizate conform standardelor europene.

14. Concomitent cu asigurarea procesului de preluare şi aplicare a acquis-ului comunitar, România urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin ca parte contractantă la mai multe convenţii internaţionale multilaterale (anexa 1), recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Vămilor (anexa 2), precum şi din acordurile bilaterale privind colaborarea şi asistenţa reciprocă în domeniul vamal (anexa 3).

15. Întărirea capacităţii instituţionale de preluare a acquis-ului comunitar, ca preocupare principală a administraţiei vamale române în perioada de până la aderare, se va realiza şi prin diversificarea acţiunilor de formare a personalului propriu. România va lua măsuri în perioada de până la aderare pentru pregătirea administraţiei vamale române în vederea asumării tuturor competenţelor ce derivă din specificul activităţii vamale comunitare (gestionarea contigentelor tarifare, colectarea tuturor impozitelor indirecte, administrarea zonelor libere, etc.).

România solicită încheierea provizorie a negocierilor privind acest capitol cât mai curând posibil.

Adoptat de Guvernul României în şedinţa sa din 18 iulie 2000.

//Sursa: Conferinţa Interguvernamentală Pentru Aderarea la Uniunea Europeană - România -

Bruxelles, 24 noiembrie 2000, Conf-Ro 36/00