|
|
|
|
|
Serviciile de paza a frontierei in Finlanda, Estonia, Germania si Ungaria
FINLANDA
Abordarea Finlandeza fata de securitatea frontierei este cuprinzatoare. Aceasta este bazata pe principiile Shengen si reprezinta rezultatul unei experiente de lunga durata a controlului de frontiera externa. Experienta Finlandeza demonstreaza faptul ca nu mai exista posibilitatea ca statele independent sa combata crima organizata la nivel transnational si prin intermediul fixarii unei linii de frontiera. Aceasta accentueaza ca sistemele de securitate a frontierei trebuie sa fie complexe si flexibile. Cooperarea nationala si internationala la toate nivelele este de mare importanta, si unul din elementele sale importante il reprezinta cooperarea functionala intre tarile vecine, cum ar fi cazul fostei Republici Federative Yugoslavia(ex-RFY)
Canalele si mijloacele de cooperare internationala adoptate de Finlanda vis-a-vis de Rusia sunt de un interes aparte, deoarece aceste doua tari au dezvoltate reguli si practici la hotarele sale comune care a avut ca rezultat ceai mai buna gestionare a frontierei externe in cadrul UE. Ca rezultat, a aparut cooperarea transfrontaliera intre Finlanda si Rusia la toate nivelele. La cel mai inalt nivel, sefii Garzii de Frontiera fac schimb de informatie strategica privind fenomenul trecerii ilegale a frontierei. La nivel regional, reprezentantii frontierei fac schimb de informatie cu privire la fenomenul regional si cazurile individuale. Orice incident care are loc la frontiera este procesat la nivel regional de catre reprezentantii frontierei si niciodata nu este transferat catre capitala; cu alte cuvinte, profesionalii care continua sa-si execute sarcinile chiar in timpul unor tensiuni politice, se descurca independent. La cel mai inferior nivel are loc cooperarea la nivel individual intre punctele de trecere a frontierei. Procesul de cooperare este in continuare facilitat prin intermediul ofiterilor de legatura.
Controlul frontierelor interne si externe de asemenea necesita o cooperare eficienta la nivel national. Luind in considerare natura complexa si extinsa a sistemului modern de securitate a frontierei, este necesara existenta unei coordonari efective la nivel national si a unei diviziuni clare a sarcinilor dintre autoritatile implicate. Aceasta sugereaza ca obiectivele si imputernicirile trebuie sa fie clar definite si consolidate prin intermediul training-urilor.
Finlanda a reusit sa evite stereotipul frontierei Razboiului Rece si sa demonstreze ca o frontiera cu trafic intens nu trebuie sa impiedice contactele traditionale si legitime transfrontaliere.
ESTONIA
Estonia a trecut prin faza de dezvoltare caracteristica statelor CSI si a ex-RFY. Desi pina in 1990, Estonia nu a detinut controlul la frontiera, in prezent sistemul sau de securitate a frontierei se conformeaza pe deplin cerintelor Shengen. In acelasi timp, traditia unui trafic liber de frontiera in volum restrins dintre Estonia si Rusia a fost protejata, si cetatenilor Rusiei care traiesc in regiunea frontierei li se emit vize gratis cu intrari multiple. In pofida faptului ca fiecare persoana care trece frontiera este verificata, circulatia legitima a persoanelor si bunurilor a fost pastrata si nu a fost impiedicata. Estonia (care a obtinut asistenta si training-uri din partea tarilor ca Finlanda) a reusit sa obtina aceasta desi la momentul independentei nu avea tratate de frontiera cu tarile vecine, frontierele de teren erau deplin deschise si nu detinea o infrastructura de paza a de frontiera.
Modelul Estonian in mod particular este un exemplu bun cum o tara mica cu resurse limitate a putut sa edifice un sistem reusit de securitate a frontierei incorporind functiile profesionale ale politiei cu sarcinile de asigurare a securitatii externe.
GERMANIA
Cazul Germaniei este diferit si special. Creata in 1951 ca o organizatie buffer dintre doua blocuri militare, Politia Federala de Frontiera (PFF) a fost organizata in batalioane de frontiera de-a lungul Cortinei de Fier. Dupa reunificarea Germaniei din 1989, PFF a trebuit sa fie reconstruita in 1992. In acelasi timp, linia de frontiera a Germaniei s-a modificat si era nevoie de o reorganizare completa a PFF. Institutia a trebuit sa-si modifice scopurile, standardele de calificare a personalului, si sa activeze cu o mai mare eficienta.
Sistemul German de protectie a frontierei se bazeaza pe patru principii:
" Securitatea frontierelor (prin intermediul training-ului profesional, unei strategii orientate spre UE contra trecerii frontiere de catre elementele criminale, tacticilor imbunatatite si a echipamentului tehnic sofisticat);
" Masuri in tarile de origine (asa-numitele masuri de pre-frontiera);
" Cooperare internationala;
" Cooperare nationala;
In prezent se fac remarcabile standardele inalte ale PFF pentru managementul personalului si planificarea carierei pentru toti angajatii institutiei, precum si orientarea acesteia spre cetatenii sai.
UNGARIA
Ungaria, ca si alte state candidate la UE venite din fostul lagar socialist, a fost nevoita sa-si reformeze sectorului securitatii in termeni restrinsi. Procesul de reforma continua dupa cum sistemul de securitate a frontierei se modifica de la vechea organizare militara catre un organ modern de aplicare a legii care indeplineste cerintele Shengen. Serviciul de Paza a Frontierei ungar este considerat un element de aparare nationala militara, insa doar citeva din sarcinile acestuia au un caracter militar si de aceea, Serviciul tinde sa devina integral un organ de mentinere a ordinii.
Majoritatea muncii solicitate pentru aceasta transformare a fost a efectuata; constitutia a fost amendata, au fost introduse noi legi, in anii 1998 si in 2000 a fost format un organ profesional, si a fost semnat un acord de frontiera cu UE. Domeniile ce necesita imbunatatiri includ: numarul personalului, tehnologiile informationale, tehnicile de recunoastere, mobilitatea serviciului, echipamentul de mentinerea a odinii si localizare organizationala.
Ca si in cazul Serviciilor de frontiera din Finlanda si Estonia, Serviciul de Paza a Frontierei a Ungariei a fost in mod extensiv implicat in cooperarea internationala, mai ales in domeniul training-ului si a problemelor strategice si avind ca scop acordarea ajutorului ex-RFY. Acest ultim factor este important deoarece sunt doua motive de ce modelul Ungariei este de relevanta speciala pentru RFY. In primul rind, Ungaria trebuia sa faca fata provocarilor similare celora cu care se confrunta RFY si sistemul sau original era la fel. In al doilea rind, aceste doua tari sunt vecine; contactul operational intre autoritatile Ungariei si cele ale Yugoslaviei au fost mentinute pe parcursul razboiului civil din Yugoslavia.
Sursa:: http://www.dcaf.ch
// "Criteriul pentru succesul si nereusita in stabilirea securitatii serviciului de frontiera", Centrul din Geneva pentru Controlul Democratic al Fortelor Armate (CDFA). noiembrie 2001.
Vizualizarea in Microsoft Word
- sus -
|
|
HOME
