EBCMP EBCMP
SITE MAP   HOME      DESPRE PROIECT      NOUTATI      PARTENERI      CONTACT   ROM :: RUS :: ENG
 Frontiere Europene
Harta UE
Legislatia UE
Informatie generala
Practici pozitive de
      control a frontierelor

 Frontiera de Stat
Harta RM
Legislatia RM
 Integrarea Europeana
Beneficiile/costurile
     aderarii la UE

Bazele UE
Politica de Vecinatate
     a UE

Relatiile Moldova - UE
 Informatii Utile
Resurse
Linkuri
  . .
Legislatia Schengen
Conventia Schengen
Legislatia vamala
Lista actelor legislative comunitare din domeniul vamal
Acquis-ul comunitar in domeniul uniunii vamale
Legislatia comunitara circulatia persoanelor
Acquis-ul comunitar in domeniul liberei circulatii a persoanelor
Cerintele UE
Principii pentru un sistem reusit de frontiera
Cerintele de baza pentru spatiul Schengen

ACQUIS-UL ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI ŞI AFACERILOR INTERNE

PREVEDERI GENERALE

Cooperarea în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, a fost instituţionalizată iniţial prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene (TUE). Scopul acestei cooperări a fost, pe de o parte, acela de a înlătura ultimele obstacole în calea liberei circulaţii a persoanelor în interiorul Uniunii, iar, pe de alta, de a aprofunda cooperarea statelor membre în aceste domenii. Cooperarea include politica acordării de azil; regulile aplicate în cazul trecerii frontierelor externe ale statelor membre; politica în domeniul imigraţiei; combaterea traficului de droguri; combaterea fraudei internaţionale; cooperare juridică în materie de drept civil şi penal; cooperare în domeniul vamal; cooperare poliţienească.

Ca acte normative, în această sferă sunt utilizate diverse instrumente, precum: acţiunile comune, poziţiile comune, deciziile-cadru şi convenţiile. În ciuda progreselor semnificative, au fost exprimate şi critici cu privire la toate acţiunile întreprinse în cadrul cooperării în acest domeniu.

Iniţial, toate domeniile referitoare la justiţie şi afaceri interne erau reglementate prin metoda interguvernamentală în cadrul celui de-al treilea pilon al UE. Tratatul de la Maastricht (1992) a plasat aici şi politica referitoare la azil, problematica trecerii frontierelor externe şi politica referitoare la imigraţie (Titlul VI - cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, cunoscut şi sub numele de al treilea pilon al UE).

Progresele înregistrate începând din 1993, datorită cooperării în materie de justiţie şi afaceri interne, au determinat înscrierea unor obiective mai ambiţioase în Tratatul de la Amsterdam (1997). Pentru a permite o veritabilă liberă circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene şi pentru a lupta mai eficient împotriva crimei organizate şi fraudelor, s-a decis instituirea unui spaţiu de libertate, de securitate şi de justiţie. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, aceste domenii sunt repartizate între pilonul I şi III. În cadrul primului pilon, unde funcţionează metoda comunitară, a fost adăugat un nou titlu TUE: vize, azil, imigrare şi alte politici referitoare la libera circulaţie a persoanelor. Totodată, a prevăzut o perioadă de 5 ani până la momentul în care se vor aplica procedurile comunitare şi în aceste domenii.

Consiliul European de la Viena din decembrie 1998 a aprobat Planul de Acţiune al Consiliului şi Comisiei de stabilire a unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei, care deschide o nouă dimensiune pentru acţiunea în acest domeniu, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam. Totodată, Consiliul a cerut să se acorde o atenţie sporită creării unui Spaţiu Juridic European (S.J.E.), în conformitate cu Tratatul de la Amsterdam, care să conţină instrumentele necesare pentru o cooperare juridică eficientă şi dezvoltarea rolului Europol, ca instrument de luptă împotriva crimei organizate. Acest plan de acţiune a fost detaliat şi dezvoltat de Consiliul European de la Tampere, din octombrie 1999. Anumite sectoare au fost circumscrise cadrului legislativ comunitar, în timp ce noi domenii şi metode au luat naştere. “Spaţiul Schengen”, creat în afara cadrului juridic al Uniunii Europene, la iniţiativa unor state member, care au dorit să avanseze mai mult în ceea ce priveşte libera circulaţie a persoanelor, a fost în cele din urmă inclus în tratatele UE şi CE. Funcţionarea sa, are ca rezultat eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii (între statele membre).

Prin politica sa, Uniunea Europeană are în vedere crearea unei zone europene de libertate, securitate şi justiţie, în care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de cetăţenie. În acelaşi timp, se desfăşoară un amplu proces de implementare a unor standarde comune în ceea ce priveşte controlul la frontierele externe ale Uniunii şi politicile de vize, azil şi imigraţie.

Mai multe despre cadrul legislativ în domeniul justiţiei şi afacerilor interne:

-     TEMEIUL JURIDIC

-     POLITICA ÎN DOMENIUL MIGRAŢIEI

-     PROBLEME LEGATE DE AZIL

-     PROTECŢIA DATELOR

-     COOPERAREA POLIŢIENEASCĂ ŞI LUPTA ÎMPOTRIVA CRIMEI ORGANIZATE

-     LUPTA ÎMPOTRIVA FRAUDEI ŞI CORUPŢIEI

-     COMBATEREA DROGURILOR

-     LUPTA ÎMPOTRIVA SPĂLĂRII BANILOR

-     COOPERAREA VAMALĂ

Sursa: Justiţie şi Afaceri Interne, Centrul de Resurse Juridice, România, 2004

http://www.crj.ro/publicatii.php

The project is funded by the European Union The project is co-funded and implemented by
UNDP Moldova