Legislatia Schengen
Conventia Schengen
Legislatia vamala
Lista actelor legislative comunitare din domeniul vamal
Acquis-ul comunitar in domeniul uniunii vamale
Legislatia comunitara circulatia persoanelor
Acquis-ul comunitar in domeniul liberei circulatii a persoanelor
Cerintele UE
Principii pentru un sistem reusit de frontiera
Cerintele de baza pentru spatiul Schengen
ACQUIS-UL ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI
ŞI AFACERILOR INTERNE
PREVEDERI
GENERALE
Cooperarea
în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, a fost
instituţionalizată iniţial prin Titlul VI al Tratatului
asupra Uniunii Europene (TUE). Scopul acestei cooperări a fost, pe de
o parte, acela de a înlătura ultimele obstacole în calea
liberei circulaţii a persoanelor în interiorul Uniunii, iar, pe de
alta, de a aprofunda cooperarea statelor membre în aceste domenii.
Cooperarea include politica acordării de azil; regulile aplicate în
cazul trecerii frontierelor externe ale statelor membre; politica în
domeniul imigraţiei; combaterea traficului de droguri; combaterea fraudei
internaţionale; cooperare juridică în materie de drept civil şi
penal; cooperare în domeniul vamal; cooperare poliţienească.
Ca
acte normative, în această sferă sunt utilizate diverse
instrumente, precum: acţiunile comune, poziţiile comune,
deciziile-cadru şi convenţiile. În ciuda progreselor
semnificative, au fost exprimate şi critici cu privire la toate
acţiunile întreprinse în cadrul cooperării în acest
domeniu.
Iniţial,
toate domeniile referitoare la justiţie şi afaceri interne erau
reglementate prin metoda interguvernamentală în cadrul celui de-al
treilea pilon al UE. Tratatul de la Maastricht (1992) a plasat aici
şi politica referitoare la azil, problematica trecerii frontierelor
externe şi politica referitoare la imigraţie (Titlul VI - cooperarea
în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, cunoscut şi
sub numele de al treilea pilon al UE).
Progresele
înregistrate începând din 1993, datorită cooperării
în materie de justiţie şi afaceri interne, au determinat
înscrierea unor obiective mai ambiţioase în Tratatul de la
Amsterdam (1997). Pentru a permite o veritabilă liberă
circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene şi pentru a
lupta mai eficient împotriva crimei organizate şi fraudelor, s-a
decis instituirea unui spaţiu de libertate, de securitate şi de
justiţie. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam,
aceste domenii sunt repartizate între pilonul I şi III. În
cadrul primului pilon, unde funcţionează metoda comunitară, a
fost adăugat un nou titlu TUE: vize, azil, imigrare şi alte politici
referitoare la libera circulaţie a persoanelor. Totodată, a
prevăzut o perioadă de 5 ani până la momentul în
care se vor aplica procedurile comunitare şi în aceste domenii.
Consiliul
European de la Viena din decembrie 1998 a aprobat Planul de Acţiune al
Consiliului şi Comisiei de stabilire a unui spaţiu al
libertăţii, securităţii şi justiţiei, care
deschide o nouă dimensiune pentru acţiunea în acest domeniu,
după intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam.
Totodată, Consiliul a cerut să se acorde o atenţie sporită
creării unui Spaţiu Juridic European (S.J.E.), în
conformitate cu Tratatul de la Amsterdam, care să conţină
instrumentele necesare pentru o cooperare juridică eficientă şi
dezvoltarea rolului Europol, ca instrument de luptă împotriva crimei
organizate. Acest plan de acţiune a fost detaliat şi dezvoltat de
Consiliul European de la Tampere, din octombrie 1999. Anumite sectoare au fost
circumscrise cadrului legislativ comunitar, în timp ce noi domenii
şi metode au luat naştere. “Spaţiul Schengen”, creat
în afara cadrului juridic al Uniunii Europene, la iniţiativa unor
state member, care au dorit să avanseze mai mult în ceea ce
priveşte libera circulaţie a persoanelor, a fost în cele din
urmă inclus în tratatele UE şi CE. Funcţionarea sa, are ca
rezultat eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii
(între statele membre).
Prin
politica sa, Uniunea Europeană are în vedere crearea unei zone
europene de libertate, securitate şi justiţie, în care nu mai
este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de
cetăţenie. În acelaşi timp, se desfăşoară
un amplu proces de implementare a unor standarde comune în ceea ce
priveşte controlul la frontierele externe ale Uniunii şi politicile
de vize, azil şi imigraţie.
Mai
multe despre cadrul legislativ în domeniul justiţiei şi
afacerilor interne:
-
TEMEIUL JURIDIC
-
POLITICA
ÎN DOMENIUL
MIGRAŢIEI
-
PROBLEME
LEGATE DE AZIL
-
PROTECŢIA
DATELOR
-
COOPERAREA
POLIŢIENEASCĂ ŞI LUPTA ÎMPOTRIVA CRIMEI ORGANIZATE
-
LUPTA
ÎMPOTRIVA FRAUDEI ŞI CORUPŢIEI
-
COMBATEREA
DROGURILOR
-
LUPTA
ÎMPOTRIVA SPĂLĂRII BANILOR
-
COOPERAREA
VAMALĂ
Sursa: Justiţie şi Afaceri Interne, Centrul de Resurse
Juridice, România, 2004
http://www.crj.ro/publicatii.php
|