|
|
|
|
|
Romania in procesul de adoptare a acquis-ului in domeniul
justitiei si afacerilor interne
In procesul de pregatire pentru aderarea noilor state membre, Comunitatea examineaza in prezent, impreuna cu statele candidate, in ce masura legislatiile lor sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquis-ului comunitar presupune, atat armonizarea legislatiei, cat si constructia institutionala menita sa asigure implementarea acestuia. Este de remarcat ca, dupa Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care s-a luat decizia extinderii Uniunii catre sudul, centrul si estul Europei, procesul de armonizare legislativa, pana atunci limitat la domeniile pietei interne, s-a extins asupra intregului acquis comunitar, in
acelasi timp, accelerandu-se ritmul armonizarii.
1. Politica in domeniul vizelor
a) Armonizarea legislativa
Romania a facut progrese semnificative in alinierea la politica de vize a UE. In prezent ,,lista negativa'' a Romaniei cuprinde 127 de state, in timp ce lista negativa a UE cuprinde 134 de state. Conditii deosebit de stricte sunt aplicate cetatenilor a 86 de tari cu inalte tendinte de migrare. Totodata, incepand cu 1 ianuarie 2002, vizele de intrare in Romania sunt obtinute numai de la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale statului roman.
In domeniul armonizarii "listei pozitive" a Uniunii Europene cu cea a Romaniei (anexa I a Manualului Comun), au fost transmise proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor statelor din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador, Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua, Paraguay, Salvador, Uruguay, Vatican si Venezuela. Statele enumerate, sunt cuprinse in "lista pozitiva" a Uniunii Europene, dar nu si in cea a Romaniei. Aceasta inseamna, ca Romania va trebui sa incheie cat mai repede acorduri cu aceste tari si sa inlesneasca circulatia cetatenilor acestor tari pe teritoriul Romaniei.
In ceea ce priveste "lista negativa", diferenta intre anexa II a Manualului Comun si lista similara a Romaniei priveste Federatia Rusa, Ucraina, Fosta Republica Iugoslava Macedonia, Uniunea Serbia-Muntenegru, Turcia si Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile acestor state (cu exceptia FRI Macedonia) si urmeaza a fi semnate. Aceste tari, sunt de fapt si singurele cu care Romania nu are regim de viza si care sunt pe lista negativa a UE.
In anul 2004, cu exceptia Moldovei, cetatenii tuturor celorlalte state vor avea nevoie de viza pentru a intra in Romania. Pentru cetatenii Republicii Moldova se va introduce regimul de viza de la momentul intrarii Romaniei in UE. In materie de vize de tranzit, incepand cu aprilie 1998, prevederile legislatiei romane referitoare la viza de tranzit aeroportuar sunt aliniate la prevederile acquis-ului JAI, respectiv Actiunea Comuna a UE din 4 martie 1996, referitoare la masurile pentru tranzitul pe aeroporturi.
De asemenea, Romania va trebui sa preia pana la data aderarii sale la UE, toate prevederile incluse in materie de cooperare consulara. In calitatea de stat candidat la aderarea la UE, Romania coopereaza cu statele membre ale UE participand la intrunirile comune ale Grupului de lucru pe problematica de vize si la consultarile consulare locale.
Recomandarile pe termen scurt si mediu in alinierea la politica de vize a UE catre Romania, sunt, ca aceasta trebuie sa continue actiunile, in special in vederea introducerii obligativitatii vizei pentru tarile cu un inalt potential de migratie si realizarea unui nou tip de colant de viza, in conformitate cu normele comunitare.
Desi, de facto, Instructiunile Consulare romane concorda cu Instructiunile Consulare Comune, implementarea de jure a acestora se va face in momentul aderarii.
b) Capacitatea administrativa
Capacitatea administrativa de implementare a politicii in domeniul vizelor in Romania este asigurata de Ministerul Administratiei si Internelor si de Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de viza sunt trimise de misiunile diplomatice Centrului National pentru Vize, care ia decizia finala asupra eliberarii vizei. Cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de migrare sunt trimise, pentru o verificare suplimentara si Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie din Ministerul Administratiei si Internelor.
2. Controlul frontierelor
a) Armonizare legislativa
Progrese semnificative au fost facute in alinierea cu acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe. In iunie 2001, au fost adoptate doua ordonante de urgenta, una privind frontiera de stat a Romaniei
(Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 105/2001) si alta privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 104/2001). Acestea aliniaza legislatia romaneasca din
domeniu, cu cea similara a statelor membre UE. Ordonanta privind Politia de Frontiera, stabileste o noua structura organizatorica si un nou cadru pentru cooperarea intre Politia de Frontiera si alte agentii. Tot in anul 2001, au fost schimbate pasapoartele existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare.
Regimul juridic al frontierei de stat a Romaniei este reglementat de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 105/2001, prin care au fost preluate din acquis-ul comunitar notiunile "frontiera interna" si "frontiera externa". Conceptele reglementate "zbor intern", "stat tert", "strain semnalat ca inadmisibil", "control la frontiera", "infractiune de frontiera", "trecere ilegala a frontierei de stat", "criminalitatea transfrontaliera", "transportator", "regimul de control al politiei de frontiera", sunt coroborate cu extinderea la 30 km de la linia de frontiera catre interior a zonei de frontiera. Sunt create premisele separarii fluxurilor pe fiecare sens de trecere din punctele de trecere a frontierei de stat, pentru cetateni romani si cei ai statelor cu care Romania a incheiat acorduri de desfiintare a regimului de vize sau a controlului la trecerea frontierei, pe
de o parte, si cetateni ai celorlalte state, pe de alta parte. Este stabilit regimul punctelor de trecere a frontierelor comune si alinierea la standardele stabilite prin Conventia cu privire la controlul de trecere a frontierei pe apa in porturile maritime si fluviale.
Cadrul legislativ, reprezentat in momentul de fata de cele doua ordonante de urgenta nr. 104/2001 si nr. 105/2001, reglementeaza mecanismele prin care se realizeaza protectia datelor cu caracter personal si securitatea datelor stocate in baza de date a Politiei de Frontiera si in Sistemul de Informare al Frontierei privind circulatia persoanelor si bunurilor prin frontiera.
Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare in domeniu, Romania trebuie sa inceapa pregatirile pentru participarea la spatiul Schengen si sa dezvolte un Plan de Actiune Schengen. Totodata, este nevoie de o imbunatatire a cooperarii intre agentii, in ceea ce priveste gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a coruptiei trebuie sa fie intensificate.
b) Capacitatea administrativa
Romania dispune de o infrastructura de baza necesara pentru aplicarea legislatiei armonizate. Actuala structura a Politiei de Frontiera romana asigura coordonarea activitatilor de control la frontiera cu fiecare dintre statele vecine.
In domeniul capacitatii administrative, politica generala de pregatire profesionala are o componenta importanta de instruire a politistilor de frontiera in legatura cu drepturile si obligatiile ce le revin in baza noilor reglementari juridice si a standardelor si practicilor UE. Politica de pregatire in domeniul operativ, se axeaza pe strangerea si procesarea de informatii si pe intarirea capacitatii de gestionare a controalelor intrarilor si tranzitului la punctele de trecere a frontierei, cu accent pe aeroporturile internationale.
De asemenea, exista o preocupare deosebita pentru formarea de specialisti in domeniul combaterii traficului de fiinte umane. Politia de frontiera implementeaza, din anul 2001, un ghid al carierei, dezvoltat de Ministerul Administratiei si Internelor. Personalul Politiei de Frontiera este instruit atat in unitatile de invatamant ale M.A.I., cat si in cooperarea cu state membre UE, pe baze bilaterale sau in cadrul unor conventii de infratire institutionala.
Asadar, autoritatea insarcinata cu implementarea politicii comunitare privind controlul frontierelor este Ministerul Administratiei si Internelor, impreuna cu autoritatile din subordine.
3. Politica in domeniul migratiei
a) Armonizare legislativa
In privinta migratiei, cadrul legislativ in vigoare contine norme in consens cu acquis-ul comunitar, reglementand o serie de domenii printre care, reunificarea familiala, tranzitul aeroportuar, protectia minorilor neinsotiti, combaterea casatoriilor de convenienta, responsabilitatea transportatorilor, procedurile privind returnarea in tarile de origine, precum si limitarea admisiei cetatenilor statelor terte in scopul angajarii si al desfasurarii de activitati economice independente.
Noile reglementari prevad instituirea unei proceduri speciale de obtinere a vizelor de intrare pentru cetatenii straini, apartinand statelor aflate pe lista tarilor cu un potential migrator ridicat, respectiv pe baza de invitatie si constituire de garantii bancare.
Romania a incheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre cu exceptia Angliei si Portugaliei. Aceste acorduri sunt toate in vigoare. In plus, 6 acorduri de readmisie cu tari candidate sunt in vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Slovenia, Ungaria si Bulgaria). Exista si acorduri cu Elvetia, India, Croatia si Moldova. De asemenea, Romania a renegociat acordurile de readmisie cu Suedia, Slovenia si Ungaria pentru a le alinia cu recomandarile si standardele UE relevante.
Statul roman si-a insusit si aplicat intocmai Recomandarile din 30 noiembrie 1994, privind un specimen de acord bilateral de readmisie intre un stat membru si o tara terta, intocmind un ,,Acord cadru", privind readmisia cetatenilor proprii si a strainilor, in baza caruia au fost definitivate acordurile bilaterale negociate in aceasta perioada.
In redactarea si negocierea acestor acorduri, Romania tine cont de Conventia privind protectia drepturilor omului si libertatile fundamentale (Roma, 1950) si Conventia asupra statutului refugiatilor (Geneva, 1951), precum si Protocolul privind statutul refugiatilor (New York, 1967).
In materie de expulzare si returnare, legislatia romana in domeniu face distinctie intre expulzarea, dispusa de instantele de judecata, ca urmare a comiterii unor fapte penale, si returnarea, care este o masura administrativa dispusa de Ministerul Administratiei si Internelor in contextul combaterii migratiei ilegale. Expulzarea strainilor este o masura de siguranta luata de instantele judecatoresti in baza art. 117 Cod penal. Conform Constitutiei, expulzarea poate fi dispusa numai printr-o hotarare judecatoreasca si este pusa in aplicare, potrivit art. 438 din Cod procedura penala, de catre organele de politie. Returnarea, ca masura administrativa, se poate dispune impotriva strainilor carora le-a fost limitat, intrerupt sau revocat dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei, ca urmare a nerespectarii scopului declarat sau din alte cauze legale, impotriva celor care au intrat ilegal in Romania, precum si a celor care au depasit durata sederii stabilita prin viza.
Documentul standard de calatorie eliberat strainilor returnati sau expulzati este armonizat in totalitate cu cel utilizat de statele membre UE. Pe viitor, pentru o deplina armonizare cu acquis-ul comunitar, este nevoie de o conectare on-line a tuturor posturilor de la frontiera cu baza de date centrala privind imigratia, pentru ca altfel este greu de tinut o evidenta a fenomenului migratiei.
b) Capacitatea administrativa
Institutia responsabila cu aplicarea legislatiei in domeniul migratiei este M.A.I., prin Directia pentru Straini si Probleme de Migrari si Directia Pasapoarte, din cadrul Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, si prin Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, in cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Educatiei, Tineretului si Cercetarii si Ministerul Justitiei.
Pentru gestionarea sederii strainilor pe teritoriul Romaniei si a cetatenilor romani, care calatoresc in strainatate, structurile specializate din M.A.I. dispun de structuri atat la nivel central, cat si teritorial, in fiecare judet. Acestea dispun de baze de date disponibile pentru structurile din teritoriu, precum si pentru alte structuri, precum Politia de Frontiera si Oficiul National pentru Refugiati.
4. Problemele legate de azil
a) Armonizare legislativa
In materie de azil, noua legislatie si noile proceduri in vigoare sunt in deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene in materie, cu exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a acesteia.
Actul normativ intern, care reglementeaza problematica azilului, este Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, privind statutul si regimul refugiatilor, aprobata cu modificari prin Legea 323/2001. Cadrul legislativ garanteaza solicitantilor, statutului de refugiat, accesul la proceduri si, dupa caz, la teritoriu, cu respectarea deplina a principiului "non-refoulement".
Prin Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, au fost introduse concepte, precum "cereri evident nefondate", "tara unde in general nu exista riscserios de persecutie", "proceduri accelerate". De asemenea, a fost introdus si conceptul de "tara terta sigura", concept fundamental al Conventiei de la Dublin. In conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 si cu consultarea Ministerului Afacerilor
Externe au fost adoptate si publicate doua Ordine ale ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea listelor cuprinzand tarile terte sigure si, respectiv, tarile unde in general nu exista risc serios de persecutie.
Prin Legea nr. 323/2001, privind regimul refugiatilor in Romania, a fost eliminat al doilea apel in cazul procedurilor accelerate si a procedurilor la frontiera pentru conformitate cu prevederile constitutionale. Aceste modificari vizeaza numai conformitatea cu cadrul legislativ intern, mentinand conformitatea cu acquis-ul comunitar in materie.
In cadrul procesului de armonizare a legislatiei nationale in domeniul azilului, au fost avute in vedere si documente comunitare adoptate in anul 2001. Astfel, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, precum si Hotararea Guvernului nr. 622/2001, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 102/2000, contin prevederi referitoare la acordarea protectiei temporare in caz de influx masiv de persoane dislocate, asa cum sunt prevazute de Directiva Consiliului nr. 55/ 2001/CE.
Romania urmeaza sa semneze si sa ratifice Conventia Dublin, la data aderarii sale la UE. Tot la aceasta data, va transpune in legislatia nationala aspectele concrete ce decurg din Conventia de la Dublin si a masurilor de implementare a acesteia prevazute in acquis. In cadrul Oficiului National pentru Refugiati, la aceasta data, se va crea compartimentul responsabil cu aplicarea procedurilor Dublin.
b) Capacitate administrativa
Conform Ordonantei Guvernului nr. 102/2000, Oficiul National pentru Refugiati din cadrul M.A.I. este autoritatea centrala responsabila de implementarea politicilor Romaniei in domeniul refugiatilor, precum si a
dispozitiilor noilor reglementari privind statutul si regimul refugiatilor pe teritoriul Romaniei. Regulamentul de organizare si functionare a Oficiului National pentru Refugiati a fost aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 737/2001.
In aplicarea prevederilor legale in domeniul azilului, Oficiul National pentru Refugiati coopereaza si cu alte structuri ale M.A.I. Astfel, cererile de azil pot fi depuse la orice structura teritoriala a M.A.I., in special la unitatile teritoriale ale Directiei pentru Straini si Probleme de Migrari (D.S.P.M.) sau ale Inspectoratului General al Politiei de Frontiera (I.G.P.F.). Hotararea Guvernului nr. 622/2001, prevede instructiuni clare si detaliate pentru transmiterea, fara intarziere, a cererilor si a altor informatii la O.N.R.
De asemenea, structurile teritoriale ale I.G.P.F. si ale D.S.P.M. desfasoara activitati de control si depistare a solicitantilor statutului de refugiat, care au parasit localitatea de resedinta fara a anunta Oficiul National pentru Refugiati sau care se gasesc, fara un motiv plauzibil, in zona de frontiera.
Oficiul National pentru Refugiati coopereaza cu D.S.P.M. si I.G.P.F., in cazul procedurilor la frontiera, in vederea repatrierii strainilor, ale caror cereri de azil au fost respinse definitiv si irevocabil, precum si pentru reglementarea situatiei solicitantilor de azil respinsi definitiv si irevocabil, care din motive obiective nu pot fi repatriati.
5. Cooperarea politieneasca si lupta impotriva crimei organizate
a) Armonizare legislativa
Conform prevederilor Legii nr. 218/2002, privind organizarea si functionarea Politiei Romane, si ale Legii nr. 81/2002, de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001, privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, Inspectoratul General al Politiei si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, sunt institutiile specializate ale statului, care functioneaza in cadrul teritoriului national si la frontiera, avand drept competente apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, bunurile publice si private, prevenirea si identificarea infractiunilor, mentinerea ordinii si sigurantei publice, precum si supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere, respectarea ordinii si linistii publice in punctele de trecere a frontierei de stat si in zona de frontiera.
Pe linia cooperarii politienesti, Politia de Frontiera coopereaza cu institutiile cu atributii de ordine publica si siguranta nationala interne si, pe baza conventiilor internationale, cu institutiile similare din statele vecine si alte state.
Romania este parte la toate instrumentele juridice internationale de baza in materia cooperarii politienesti, este membru fondator la INTERPOL si are ferma intentie de a incheia un acord de cooperare cu Europol, care sa acopere toate domeniile de cooperare aflate in competenta acestei institutii, la toate nivelurile deschise pentru cooperare cu state terte.
De asemenea, Romanian este gazda Centrului Regional pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere, fiind parte la Acordul privind cooperarea in combaterea criminalitatii transfrontaliere, incheiat de 11 state din regiune, participa la Acordul de cooperare in combaterea crimei organizate din cadrul procesului de cooperare al Marii Negre, a incheiat acorduri trilaterale cu Grecia, Bulgaria, Turcia, Republica Moldova si Ucraina pentru cooperare in combaterea criminalitatii organizate si dispune de portofoliu semnificativ de instrumente juridice internationale bilaterale, privind cooperarea politieneasca, in care statele membre ale Uniunii Europene joaca un rol insemnat. Ministerul Administratiei si Internelor a adoptat un Acord cadru adecvat prevederilor acquis-ului comunitar, care ii permite initierea si derularea rapida a negocierilor cu orice stat si la orice nivel, pentru realizarea cadrului juridic necesar combaterii crimei organizate, traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a terorismului si altor infractiuni grave.
Pe linia armonizarii legislatiei romane cu acquis-ul comunitar, legislatia privind organizarea si functionarea Politiei Romane si statutul politistului, asigura demilitarizarea serviciului politienesc si alinierea si armonizarea acestuia cu standardele Uniunii Europene. Sunt avute in vedere si intarirea capacitatii Politiei Romane, de a aborda si solutiona problematica de politie, management si tinere sub control a criminalitatii, cat si asigurarea interoperabilitatii cu sistemele politienesti din statele membre ale UE si cu cele ale tarilor invecinate.
b) Capacitatea administrativa
La nivel administrativ, M.A.I. este in principal autoritatea responsabila de pregatirea si implementarea politicii privind cooperarea politieneasca si lupta impotriva crimei organizate. In cadrul M.A.I. exista de asemenea, o serie de institutii cu atributii in domeniul cooperarii politienesti, precum: Inspectoratul General al Politiei, Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Directia pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere etc.
Si in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curtea de Casatie si Justitie functioneaza Sectia pentru combaterea coruptiei si a criminalitatii organizate, iar la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel si tribunale functioneaza servicii, respectiv birouri de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate.
6. Combaterea drogurilor
a) Armonizare legislativa
Legislatia in vigoare este in cea mai mare parte in concordanta cu acquisul UE. Sunt avute in vedere imbunatatiri la infrastructura in domeniu, precum si schimbari de natura institutionala. Legislatia romaneasca in materie, este asigurata de Legea nr.143/2000, privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si de Ordonanta de Urgenta nr. 105/2001, privind frontiera de stat a Romaniei. Prin aceste acte normative sunt reglementate acele infractiuni privind traficul si consumul ilicit de droguri, care sunt prevazute si in legislatia comunitara, sunt stabilite pedepse severe, corespunzatoare cu gravitatea faptelor, in principal, pedepse privative de libertate si sunt reglementate masurile care se adopta fata de acele persoane care intentioneaza sa introduca in tara medicamente care contin substante stupefiante sau substante psihotrope in cantitati mai mari decat cele necesare pentru tratamentul personal.
Romania a aderat prin Legea nr. 118/1992 la Conventia ONU din 1971, privind substantele psihotrope si la Conventia ONU din 1988, privind combaterea traficului ilicit de droguri. Prevederile acestor Conventii au fost incluse in legislatia romana ulterioara.
In domeniul cooperarii internationale, pe linia combaterii traficului si consumului ilicit de droguri, Romania colaboreaza permanent cu unitati specializate din cadrul politiilor altor state, atat in baza unor intelegeri bilaterale, cat si in cadrul Centrului Regional de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere, realizeaza schimburi de informatii utilizand ofiteri de legatura, primeste suport logistic si beneficiaza de instruiri.
b) Capacitatea administrativa
In ianuarie 2003, Guvernul Romaniei a adoptat Strategia Nationala privind Drogurile pentru 2003-2004 si a creat Agentia Nationala Antidrog in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor pentru implementarea acestei strategii. Agentia este responsabila cu coordonarea luptei impotriva drogurilor, in conformitate cu strategia si cu gestionarea relatiilor cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri si cu alte institutii internationale specifice. Fostul Punct National Focal privind Drogurile a fost redenumit Centrul Roman de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri si a fost inclus sub controlul Agentiei Nationale Anti-drog.
7. Cooperarea vamala
a) Armonizare legislativa si capacitatea administrativa
Cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne presupune si cooperarea vamala, componenta importanta in lupta impotriva fraudelor, combaterea traficului de droguri si in schimbul de informatii. Legislatia de baza in domeniul vamal este data de Codul si Regulamentul Vamal, adoptate prin Legea nr. 141/1997, respectiv Hotararea Guvernului nr. 1114/ 2001.
Hotararea Guvernului nr. 1114/2001, armonizeaza in legislatia romana si schimbul de informatii necesar prevenirii si combaterii fraudei vamale. Directia Supraveghere Vamala si Lupta Impotriva Fraudelor Vamale, este identificata drept unitatea ce realizeaza sarcinile ce revin Directiei Generale a Vamilor, prin acorduri si conventii internationale in domeniu. Cooperarea cu administratiile vamale din statele membre ale Uniunii Europene se desfasoara in cadrul Protocolului nr. 6 privind asistenta reciproca in domeniul vamal, parte a Acordului European. Legislatia in vigoare este aplicata de Directia Generala a Vamilor, din cadrul Ministerului Finantelor Publice.
Normele Conventiei privind folosirea tehnologiei informatice in scopuri vamale sunt partial incluse in Regulamentul de Organizare si Functionare a Directiei Generale a Vamilor, adoptat prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 688/2001. Utilizarea Sistemului Informatic Integrat Vamal este reglementata prin Hotararea de Guvern 1114/2001 si Hotararea de Guvern 170/2001. Perioada de pastrare a informatiilor este stabilita la 5 ani pentru declaratiile vamale, cu posibilitatea de extindere la 10 ani pentru fundamentarea statistica a procesului decizional si de prognoza. Este prevazuta totodata, posibilitatea revizuirii anuale a necesitatii pastrarii datelor.
In spiritul actiunii comune privind cooperarea intre autoritatile vamale si organizatiile de afaceri in combaterea traficului de droguri, Directia Generala a Vamilor are incheiat un protocol de cooperare cu DHL Romania International. In sprijinul acestei initiative, in cadrul Directiei Generale a Vamilor a fost infiintat Biroul Analize de Risc.
In cadrul Directiei de Supraveghere Vamala si Lupta impotriva Fraudelor Vamale din Directia Generala a Vamilor, functioneaza Serviciul de combatere a traficului de droguri si a produselor cu regim special, ai carui experti au competente in initierea, mentinerea, aplicarea si dezvoltarea Memorandumurilor de Intelegere intre administratia vamala si organizatiile de afaceri.
Administratia vamala sustine activitatea Centrului Regional pentru Prevenirea si Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere, pentru o mai buna cooperare in domeniul schimbului de informatii intre administratiile vamale si ministerele de interne ale celorlalte tari semnatare ale acordului de cooperare.
Sursa: http://www.crj.ro/publicatii.php
//Justitie si Afaceri Interne, Centrul de Resurce Juridice, Romania, 2004
Vizualizarea in Microsoft Word
- sus -
|
|
HOME
